Caligrafi ai sunetelor - sau cei care te fac să tresari din prima cheie

Băneasa Shopping Center. Oamenii se plimbă de colo-colo, aruncăndu-şi privirile miraţi spre standurile apărute ca de nicăieri la intarea din Mall. Copiii aleargă veseli prin mulţime. Agită entuziasmaţi steaguleţele albastre ale Uniuni Europene primite cadou, iar părintii, mergand pe urmele lor, încearcă să-i tempereze. Câteva note muzicale străpung zarva continuă din jurul scenei. Rumoarea se ameliorează şi lumea se strânge iarăşi în jurul scenei circulare.

Discreţi, sobri, dar deloc încordaţi, studenţii de la Conservatorul din Bucureşti urcaseră pe scenă şi, după ce-au fost prezentaţi publicului, au executat rând pe rând ariile pregătite pentru evenimentul dedicat Zilei Europei.

La sfârşitul reprezentaţiei am stat de vorba cu câţiva dintre acesti tineri performeri. Mihai Ritivoiu este student în anul IIIlea, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia pian. Alături de acesta se află si colegul său de generaţie, violonistul Alexandru Mălaimare, şi soprana Florentina Soare, masterandă în anul I, la canto.

FJSC: Am văzut pe scenă nişte instrumentişti dedicaţi. Un spectacol desăvârşit. Cu toate acestea care este preţul acestei măiestrii?

Mihai Ritivoiu: Sunt multe sacrificii, începând de la vacanţe care sunt foarte scurte, uneori inexistente. În general muzica îmi ocupă foarte mult timp, dar până la urma, ca în orice “meserie”, ca să fii bun trebuie să faci orice efort este necesar. Dar mie îmi place foarte mult să studiez şi astfel sacrificiile nu sunt foarte mari. În fond este alegerea mea de a face muzică, şi nu altceva.

Alexandru Mălaimare: Când eşti pasionat de ceea ce faci, nu simţi cum trece timpul. Eu repet în medie 3-4 ore pe zi, în funcţie de cursurile teoretice pe care le avem la şcoală.

Florentina Soare: Exersez cam 2-3 ore pe zi. Nu este deloc puţin. Coardele vocale obosesc şi pot fi vătămate dacă sunt suprasolicitate. Sacrificii? Mă pot considera o persoana norocoasă pentru că m-am bucurat de susţinerea părinţilor mei deşi ei nu au nicio legătură cu muzica.

FJSC: Sunteţi implicaţi în activităţi extracuriculare?

M.R.: Deşi îmi plac mai multe genuri de muzică, timpul nu-mi permite să cânt decât muzică clasică. Cânt totuşi în mai mult ipostaze. Am cântat si solo, am acompaniat si intrumentişti în formaţii de muzică de cameră, însă alte genuri de muzică nu am cântat niciodată.

A.R.: Am un cvartet recent înfiinţat şi, împreună cu ceilalţi trei instrumentişti, vrem să abordam, pe lângă muzica clasică pe care o cânt de la şapte ani, repertoriul de muzică românească populară.

FJSC: Numiţi câţiva din compozitorii preferaţi!

M.R.: Lăsând foarte mulţi pe din afară, mă pot rezuma la Beethoven, Enescu si Ravel.

F.S.: Georges Bizet, în special, dar, desigur, mai sunt mulţi alţii…

FJSC: Dar dintre genurile muzicii moderne, de care vă simţiţi cel mai apropiaţi?

A.M.: Îmi place foarte mult jazz-ul. Ba chiar aş vrea ca în viitor să abordez acest gen.

M.R: Jazz, de asemenea!

FJSC: Jazz-ul nu este un gen muzical străin studenţilor de la Conservator, credeţi că el poate fi privit ca o continuare a muzicii clasice?

M.R.: Într-un fel da. Modul în care făceau muzică compozitori foarte cunoscuţi precum Mozart sau Bach seamănă foarte mult cu ceea ce fac jazzman-ii. Ambele genuri se bazează foarte mult pe improvizaţie. În Bach, spre exemplu, găsim multe elemente care prevestesc ce se întâmplă azi în muzica Jazz.

FJSC: Cum aţi ajuns să participaţi la evenimentul organizat de Ziua Europei?

A.M.: Am fost convocaţi de rector. Ni s-a explicat despre ce este vorba şi am acceptat pentru că era o idee interesantă. E o premieră pentru noi toţi. N-am mai cântat niciodată într-un Mall.

FJSC: Care sunt perspectivele si planurile voastre de viitor?

A.M.: Peste zece ani aş vrea să fac ceea ce fac şi azi. Nu ştiu dacă în România neapărat, pentru că aici muzica clasică nu este la fel de mult apreciată precum în străinătate. După facultate mă gândesc serios să plec.

M.R.: Dacă mi s-ar fi pus întrebarea asta acum doi ani, în mod categoric, aş fi dorit să plec în străinătate. Încep să cred însă că poate nu este o idee rea să încerc aici, împreună cu cei care vor mai ramâne din generaţia mea, să continuăm ce se clădeşte acum în muzica clasică.

Mihai Constantin

(FJSC, an1)

Margareta Paslaru - Ambasadorul Anului European al Voluntariatului 2011

Pe lângă faptul că a cântat şi a încântat publicul timp de cinci decenii, Margareta Pâslaru a fost desemnată Ambasadorul Anului European al Voluntariatului în 2011. Cu ocazia spectacolului dedicat Zilei Europei, artista a pregătit un grup de elevi de la Şcoala numărul 45 „Titu Maiorescu” cu un jingle pe care l-a compus personal, „Fii voluntar”,melodie ce a încântat publicul şi a transmis un mesaj important.

FJSC: Faceţi voluntariat încă din anii ’80 peste Ocean, iar din 1993 aţi început să donaţi drepturile rezultate din vânzarea CD-urilor.

Margareta Pâslaru: Artistul din mine a simţit nevoia să contribuie prin a ceda 100% drepturile de autor ale CD-urilor. De atunci şi până în prezent toate CD-urile au avut o finalitate umanitar caritabilă. Astfel, au beneficiat atât UNICEF şi Crucea Roşie, cât şi Spitalul Grigore Alexandrescu, unde voluntariez din 2006 şi unde pregătim aniversarea a 125 de ani de existenţă a spitalului. Cu această ocazie, va prinde viaţă o altă dorinţă de-a mea, aceea de a citi seara la culcare copiilor scurte poveşti pe calea undelor, „Somn usor, copii!”. De altfel, toate acţiunile de voluntariat derivă din proiecte artistice.

FJSC: Cum a început voluntariatul pentru dumneavoastră, ce anume v-a determinat să faceţi acest lucru?

M.P.: A fost o pornire firească. Am descoperit frumuseţea acestor activităţi care m-au inspirat să creez propriul motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim ‘numele’spre binele altora.”.
„Mâncare pe roate” a fost prima acţiune de voluntariat, în cadrul căreia distribuiam alimente calde la domiciliul persoanelor în vârstă, ce aveau probleme de sănătate; aceasta avea loc in ziua mea liberă.
Apoi, am filmat programul „The Food Bank” în Hillside, statul New Jersey, unde am învăţat sistemul de operare. Încă din anul 2000, am încercat să introduc în România acest concept şi iată, s-au împlinit doi ani de când cu sprijinul Crucii Roşii, 5000 de voluntari distribuie pachete la domiciliul nevoiaşilor. Aş vrea să mulţumesc populaţiei şi persoanelor care au contribuit la reuşita acestei acţiuni.

FJSC: Credeţi că veţi avea un impact asupra persoanelor care vă admiră, le veţi impulsiona să facă acest lucru?

M.P.: Acţionez din suflet, fără să mă gândesc dacă iniţiativa mea este apreciată în totalitate, dar admiratorii mei au fost în prima linie.

FJSC: Ce proiecte aţi mai realizat?

M.P.: În Statele Unite ale Americii, pe lângă “Children's Day” , “The Food Bank”, “Art Exchange”, am filmat programe pentru nevăzători . De asemenea, am filmat programul "Bridges". În cadrul acestuia era vorba despre un pod uman al generozităţii, ajutoarele veneau din statul New Jersey, iar persoanele nevoiaşe trăiau în Manhattan, pe sub poduri. Hainele donate erau curăţate, sortate pe măsuri si ambalate în pungi de hârtie.

FJSC: Ca urmare a numeroaselor acţiuni şi campanii pe care le-aţi dezvoltat de-a lungul anilor, pentru experienţa obţinută, aţi fost desemnată Ambasadorul Anului European al Voluntariatului 2011. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră?

M.P.: Onoarea acordată la 4 februarie în cadrul Conferinţei Naţionale reprezintă şi o deosebită responsabilitate. Întregul an voi participa la un program creat de Reprezentanţa Comisiei Europene. Deja am vizitat câteva şcoli în căutarea talentelor, există, de altfel, un site dedicat campaniei “Europa, casa noastră”, unde puteţi găsi detalii şi unde vă puteţi înscrie.

De altfel, am creat programul “Voluntarii Muzicii” despre care veţi mai auzi. Programul a demarat chiar la şcoala în care am învăţat ABC-ul, Şcoala cu clasele I-VIII numărul 45 “Titu Maiorescu”. Îmi face plăcere să lucrez la acest proiect, cu atât mai mult cu cât este primul de acest gen. Vom încerca să readucem profesori de muzică, pensionari cărorora le-ar face plăcere să lucreze o oră pe săptămână cu elevii dotaţi, încurajându-i. Şi pentru că sunt dedicată muzicii şi toate acţiunile voluntare au derivat din proiecte artistice, trebuie să amintesc faptul că tema - jingle „Fii voluntar”, pe care aţi ascultat-o la eveniment, a devenit tema campaniei „Europa, casa noastră”: „Fii voluntar...eşti liber să alegi pe cine vrei să ajuţi; Europa, casa noastră”.

Mădălina Mişu, Raluca Nanu

(FJSC, an1)

Klasicvm - un performace de zile mari

 

Jazz si muzică clasică - acestea au fost o parte dintre ingredientele ce au animat atmosfera în cadrul evenimentului organizat în Băneasa Shopping City, cu ocazia Zilei Europei.

Printre alti artisti si invitati speciali, pe scena au urcat si cei de la Klasikvm, o formaţie non-conformistă, ce a luat naştere în anul 1998, dupa ce s-au desprins din Filarmonică si Radio. Compusă din şase muzicieni, care au încântat audienţa cu o performanţă scenică inedită, momentul artistic a adus în prim plan o gamă variată de instrumente, precum pian, clarinet, vioară, violoncel si tobe, totul acompaniat de vocea solistei Mihaela Bozagiu.

Klasicvm şi-a susţinut recitalul cu două piese ritmate şi dinamice, în spiritul primăverii, şi al evenimentului sărbătorit. Am stat de vorbă cu solista formaţiei ca sa aflam câteva informaţii despre acestia şi despre cum îsi desfăşoară activitatea.

FJSC: Ce gen muzical abordaţi?

Mihaela Bozagiu: Obişnuim să abordăm şi genul musical pop, dar momentan ne axăm pe jazz şi pe muzică clasică.

FJSC: Ce v-a determinat să vă desprindeţi de Filarmonica „George Enescu” şi să vă formaţi ca grup?

M. B: Eu sunt studentă la Conservator, însă ceilalţi membri ai formaţiei au activat în cadrul Filarmonicii sau în Radio. Ne cunoşteam cu toţii, aveam în comun pasiunea pentru acest gen muzical şi am vrut să facem ceva aparte.

FJSC: Ce concerte aţi susţinut în spaţiul european?

M. B: Periodic, avem diferite turnee internaţionale. Eu personal, m-am plimbat prin multe ţări, precum SUA sau Japonia. În Europa mi-a plăcut foarte mult în Italia si Spania, dar mai ales în ţările nordice. Fiecare ţară cred ca are frumusetea ei.

FJSC: Care este diferenţa dintre publicul din România şi cel din celelalte ţări europene?

M.B: Sincer, nu cred ca există o diferenţă prea mare. Si aici oamenii sunt melomani şi apreciază muzica bună. In afară, lucrurile sunt oarecum mai organizate, dar gustul publicului este similar.

FJSC: Mottoul evenimentului de azi este “Unitate pentru diversitate”. Credeţi că muzica voastră se adresează tuturor categoriilor de public sau este mai degraba un gen elitist?

M. B: Nu este elitist, nicidecum. Poate că esenţa muzicii noastre nu ajunge uneori atât de uşor la urechile ascultătorului, dar în momentul în care publicul primeşte genul acesta, îl apreciază foarte tare.

FJSC: Aveţi parte de susţinere din partea Ministerului Culturii şi Cultelor?

M. B: N-aş putea să mă exprim foarte obiectiv din acest punct de vedere, dar sigur că există un sprijin. Ministerul Culturii este destul de implicat si suntem chemaţi la diferite evenimente.

FJSC: În urma concertelor, precum cel de astăzi, există şi câştiguri financiare?

M. B: Recompensele sunt de mai multe feluri. Nu consider că ar trebui să ne limităm doar la cele de acest fel. E bine să privim lucrurile din mai multe puncte de vedere, nu exclusiv financiar. De cele mai multe ori depinde şi de eveniment, dar până la urmă, arta învinge!

FJSC: Cum vi s-a părut organizarea Zilei Europei, de către România, în acest an?

M. B: Atmosfera a fost foarte frumoasă şi foarte dinamică. Organizarea a fost placută şi chiar mi-a făcut plăcere să particip.

Activităţile artistice din Băneasa Shopping City au adunat oameni încă de la primele ore ale dimineţii şi au continuat să binedispună publicul până la orele 18.00.

Evenimentul de celebrare al Zilei Europei s-a aflat sub atenta coordonare a agenţiei de PR & events „Chelgate”. 

Dragos Tone, Andra Mihu

(FJSC, an1)

Muzica usoara marca Cosbuc

Patru elevi ai Colegiului “G. Coşbuc” din Capitală au adus un val de energie adolescentină pe scena din Băneasa Shopping City, cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei.

Tinerii au interpretat cover-uri ce aparţin unor nume sonore din industria muzicală - atât naţională, cât şi internaţională - şi anume, Florian Pitiş şi trupa Cranberries. Una dintre inovaţiile aduse de acestia în actul lor muzical este introducerea unei vioare pe linia melodică.

Aflaţi încă la început de drum, elevii au dat startul unei colaborări în urma unei preselecţii desfăşurate în cadrul liceului unde studiaza. În acest context a avut loc primul recital interpretat de cei patru adolescenţi în faţa unui public larg. Ileana, Lucia, Teodora şi Ştefan doresc să continue în aceasta formulă, dar şi la un nivel competiţional: ”Pe viitor, ne propunem sa participam împreună la un festival de folk.”, au declarat tinerii.

Dragos Tone
(FJSC, an 1)