"Noi suntem diverşi, dar suntem uniţi prin muzică! " - Truverii

Gustul muzicii vechi şi frumuseţea costumelor medievale s-au făcut simţite datorită trupei Truverii, ce a cântat cu ocaza Zilei Europei. Truverii au apărut în anul 2002, după ce zece ani mai devreme, primul truver îi distra cu muzică veche pe călători, sub pereţii castelului Peleş.

Concertul organizat in cadrul Baneasa Shopping City din Bucuresti, a debutat cu prezentarea membrilor trupei: Mihai Serghei Todor (initiator, instrumente de suflat, percuţii, voce, conducătorul trupei), Carmen Mărunţelu (initiator, voce, percuţii, simfonia), Gabriel Balasa (percutii), Andra Stanciu (chitara, voce, percutii, dulcimer), Luciana Ene (vioara, voce, percutii) si Daniel Pop (percutii, voce, saz, instrumente de suflat). A urmat o frumoasa călătorie imaginară, pe note musicale culese din Europa secolelor XIII - XV (Transilvania, Spania, Franţa sau Italia). Publicul a rămas încântat, iar cei mai mici spectatori au fost satisfacuţi, după ce au dansat în ritmurile baladelor europene.

Unul dintre fondatorii trupei, M. Serghei Todor a fost amabil si ne-a răspuns, după concert, la câteva întrebări:

FJSC: Motto-ul evenimentului de astăzi este Unitate prin diversitate. Consideraţi că muzica medievală îi uneşte pe oameni, îi face mai apropiaţi sufleteşte?

M. Serghei Todor: Muzica medievală, la fel ca si cea tradiţională, reprezentă identitatea culturală a fiecărei naţiuni. Dacă Europa nu mai exista ca unitate, noi am dispărea ca entităţi. Trebuie să ţinem minte de unde venim, iar muzica veche ne aminteşte de acest lucru. Noi suntem diverşi, dar suntem uniţi prin muzică.

FJSC: Ce succes are muzica medievală la publicul contemporan?

M.S.T.: Cred că e un succes destul de mare. Toţi cei care ne-au văzut au rămas mulţumiţi de muzica pe care o interpretăm. La toate concertele noastre din ţară şi de peste hotare se găsesc oameni, cărora le place ceea ce ascultă.

FJSC: Aţi călătorit mult în state precum Portugalia, Belgia, Luxemburg… Cum au “absorbit” muzica medievală alte popoare? Care naţiune e mai receptivă?

M.S.T.: Cam toate naţiunile sunt receptive. Totuşi, peste hotare muzica e mai ascultată. Oamenii de acolo nu şi-au uitat vechile cântece, ei promovează mai mult ceea ce îi defineşte.

FJSC: Cum a evoluat trupa de la începutul carierei sale?

M.S.T.: Trupa a depăşit multe momente de încercare, clipa de primă libertate a noastră. Am demonstrat că suntem europeni, conştienţi de prezenţa trecutului în viaţa noastră. Am făcut şi facem o popularizare, o propagandă (în sens pozitiv) a ceea ce înseamnă arta veche pe care nu trebuie s-o uităm.

FJSC: Cred că publicul e atras de asta.

M.S.T.: Bineînţeles, publicul se simte atras prin ceea ce facem, prin costume, prin ideea de trecut.

FJSC: Care e stilul preferat în muzica pe care o interpretaţi?

M.S.T.: Îmi place muzica plină de viaţă, cea care transmite bucurie. Poate în altă viaţă noi chiar am apucat să savurăm gustul acestor melodii.

FJSC: Ce ţări aţi dori să mai vizitaţi în timpul apropiat?

M.S.T.: Franţa, Irlanda. Peste tot e muzică frumoasă. Nu trebuie să uităm de muzica veche.

FJSC: Aveţi nişte cântece pline de nostalgia trecutului. Cine e autorul lor?

M.S.T.: Majoritatea autorilor sunt anonimi. Câţiva sunt cunoscuţi, mai au şi culegeri de cântece vechi. Astfel, cântecele fac parte din patrimoniul european.

FJSC: Ce simţiţi de fiece dată când ieşiti pe scenă?

M.S.T.: Bucurie, deoarece oamenii ne ascultă muzica. Noi ne transpunem în vremurile vechi şi cream o imagine despre secolele trecute.

FJSC: Ce mesaj aveţi pentru europenii care vă admiră şi vă ascultă muzica?

M.S.T.: Să se bucure de faptul că ei sunt cetăţeni ai Europei, să nu uite de istorie, să se unească prin cultură. Atunci vom putea fi, într-adevăr, toleranţi. Indiferent de diferenţele din trecut, trebuie să ajungem în momentul în care suntem împreună, în acelaşi loc. Trebuie să ne înţelegem prin înţelegerea culturilor!

FJSC: Mulţumim pentru interviu! Sunteţi o trupă excepţională!

M.S.T.: Cu plăcere! Succese în continuare.

Anna Primac
 (FJSC, an1)

Margareta Paslaru - Ambasadorul Anului European al Voluntariatului 2011

Pe lângă faptul că a cântat şi a încântat publicul timp de cinci decenii, Margareta Pâslaru a fost desemnată Ambasadorul Anului European al Voluntariatului în 2011. Cu ocazia spectacolului dedicat Zilei Europei, artista a pregătit un grup de elevi de la Şcoala numărul 45 „Titu Maiorescu” cu un jingle pe care l-a compus personal, „Fii voluntar”,melodie ce a încântat publicul şi a transmis un mesaj important.

FJSC: Faceţi voluntariat încă din anii ’80 peste Ocean, iar din 1993 aţi început să donaţi drepturile rezultate din vânzarea CD-urilor.

Margareta Pâslaru: Artistul din mine a simţit nevoia să contribuie prin a ceda 100% drepturile de autor ale CD-urilor. De atunci şi până în prezent toate CD-urile au avut o finalitate umanitar caritabilă. Astfel, au beneficiat atât UNICEF şi Crucea Roşie, cât şi Spitalul Grigore Alexandrescu, unde voluntariez din 2006 şi unde pregătim aniversarea a 125 de ani de existenţă a spitalului. Cu această ocazie, va prinde viaţă o altă dorinţă de-a mea, aceea de a citi seara la culcare copiilor scurte poveşti pe calea undelor, „Somn usor, copii!”. De altfel, toate acţiunile de voluntariat derivă din proiecte artistice.

FJSC: Cum a început voluntariatul pentru dumneavoastră, ce anume v-a determinat să faceţi acest lucru?

M.P.: A fost o pornire firească. Am descoperit frumuseţea acestor activităţi care m-au inspirat să creez propriul motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim ‘numele’spre binele altora.”.
„Mâncare pe roate” a fost prima acţiune de voluntariat, în cadrul căreia distribuiam alimente calde la domiciliul persoanelor în vârstă, ce aveau probleme de sănătate; aceasta avea loc in ziua mea liberă.
Apoi, am filmat programul „The Food Bank” în Hillside, statul New Jersey, unde am învăţat sistemul de operare. Încă din anul 2000, am încercat să introduc în România acest concept şi iată, s-au împlinit doi ani de când cu sprijinul Crucii Roşii, 5000 de voluntari distribuie pachete la domiciliul nevoiaşilor. Aş vrea să mulţumesc populaţiei şi persoanelor care au contribuit la reuşita acestei acţiuni.

FJSC: Credeţi că veţi avea un impact asupra persoanelor care vă admiră, le veţi impulsiona să facă acest lucru?

M.P.: Acţionez din suflet, fără să mă gândesc dacă iniţiativa mea este apreciată în totalitate, dar admiratorii mei au fost în prima linie.

FJSC: Ce proiecte aţi mai realizat?

M.P.: În Statele Unite ale Americii, pe lângă “Children's Day” , “The Food Bank”, “Art Exchange”, am filmat programe pentru nevăzători . De asemenea, am filmat programul "Bridges". În cadrul acestuia era vorba despre un pod uman al generozităţii, ajutoarele veneau din statul New Jersey, iar persoanele nevoiaşe trăiau în Manhattan, pe sub poduri. Hainele donate erau curăţate, sortate pe măsuri si ambalate în pungi de hârtie.

FJSC: Ca urmare a numeroaselor acţiuni şi campanii pe care le-aţi dezvoltat de-a lungul anilor, pentru experienţa obţinută, aţi fost desemnată Ambasadorul Anului European al Voluntariatului 2011. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră?

M.P.: Onoarea acordată la 4 februarie în cadrul Conferinţei Naţionale reprezintă şi o deosebită responsabilitate. Întregul an voi participa la un program creat de Reprezentanţa Comisiei Europene. Deja am vizitat câteva şcoli în căutarea talentelor, există, de altfel, un site dedicat campaniei “Europa, casa noastră”, unde puteţi găsi detalii şi unde vă puteţi înscrie.

De altfel, am creat programul “Voluntarii Muzicii” despre care veţi mai auzi. Programul a demarat chiar la şcoala în care am învăţat ABC-ul, Şcoala cu clasele I-VIII numărul 45 “Titu Maiorescu”. Îmi face plăcere să lucrez la acest proiect, cu atât mai mult cu cât este primul de acest gen. Vom încerca să readucem profesori de muzică, pensionari cărorora le-ar face plăcere să lucreze o oră pe săptămână cu elevii dotaţi, încurajându-i. Şi pentru că sunt dedicată muzicii şi toate acţiunile voluntare au derivat din proiecte artistice, trebuie să amintesc faptul că tema - jingle „Fii voluntar”, pe care aţi ascultat-o la eveniment, a devenit tema campaniei „Europa, casa noastră”: „Fii voluntar...eşti liber să alegi pe cine vrei să ajuţi; Europa, casa noastră”.

Mădălina Mişu, Raluca Nanu

(FJSC, an1)

Ritmuri africane de Ziua Europei

 

Duminică, 22 mai, în Băneasa Shopping City au avut loc o serie de evenimente artistico-culturale, organizate cu ocazia Zilei Europei.

Printre artistii invitati, pe scena amplasată în centru complexului comercial, au urcat si prichindeii de la Asociatia „Corporeanimă” din Bucuresti. Acestia au încantat publicul cu o demonstratie de muzică africană, interpretată la tobe.

După ani în care a încercat să formeze adultii prin traininguri în marile companii, Daniel Lixandru, presedinte al fundatiei „Corporeanima”, a decis că este cazul să ajute si generatia tânără. Acesta a demarat programul de îndrumare si dezvoltare ce poartă numele fundatiei, prin intermediul căruia copiii îsi pot cultiva talentul muzical. Pentru a face posibilă această activitate, omul de afaceri a încheiat un parteneriat cu un instructor columbian, menit să stârnească interesul celor mici în domeniul muzicii si instrumentelor specific africane.

Singurul criteriu pe care doritorii trebuie să-l îndeplinească este perseverenta în a învăta si pasiunea pentru cultura africană.

Prin ritmuri tribale alerte, pret de 15 minute, grupul de copiii cu vârste cuprinse între 8 si 10 ani au reusit să capteze atentia publicului si să smulgă ropote de aplauze. Întrebat dacă învătăceii trebuie sa aibă anumite aptitudini speciale, coordonatorul grupului, Fabian Sanchez a răspuns: „Nu este obligatoriu. Noi suntem aici ca să-i învătăm. Oricum fiecare persoană se naste cu un ritm al ei - uite, ritmul bătăilor inimii, spre exemplu”.

Tot de la el am aflat că proiectul e încă la început de drum si că planurile de viitor sunt din ce în ce mai curajoase. Acest lucru este datorat mai întâi de toate numărului mare de persoane care vor să se înscrie la aceste cursuri.

Fiindcă nu e român, am avut totusi curiozitatea să aflăm si părerea unui columbian despre ce înseamnă Uniunea Europeană. La fel de zâmbitor, Fabian a preferat să se rezume la trei cuvinte: iubire, muncă si răbdare. 

Mădălina Proboteanu

(FJSC, an1)