"Noi suntem diverşi, dar suntem uniţi prin muzică! " - Truverii

Gustul muzicii vechi şi frumuseţea costumelor medievale s-au făcut simţite datorită trupei Truverii, ce a cântat cu ocaza Zilei Europei. Truverii au apărut în anul 2002, după ce zece ani mai devreme, primul truver îi distra cu muzică veche pe călători, sub pereţii castelului Peleş.

Concertul organizat in cadrul Baneasa Shopping City din Bucuresti, a debutat cu prezentarea membrilor trupei: Mihai Serghei Todor (initiator, instrumente de suflat, percuţii, voce, conducătorul trupei), Carmen Mărunţelu (initiator, voce, percuţii, simfonia), Gabriel Balasa (percutii), Andra Stanciu (chitara, voce, percutii, dulcimer), Luciana Ene (vioara, voce, percutii) si Daniel Pop (percutii, voce, saz, instrumente de suflat). A urmat o frumoasa călătorie imaginară, pe note musicale culese din Europa secolelor XIII - XV (Transilvania, Spania, Franţa sau Italia). Publicul a rămas încântat, iar cei mai mici spectatori au fost satisfacuţi, după ce au dansat în ritmurile baladelor europene.

Unul dintre fondatorii trupei, M. Serghei Todor a fost amabil si ne-a răspuns, după concert, la câteva întrebări:

FJSC: Motto-ul evenimentului de astăzi este Unitate prin diversitate. Consideraţi că muzica medievală îi uneşte pe oameni, îi face mai apropiaţi sufleteşte?

M. Serghei Todor: Muzica medievală, la fel ca si cea tradiţională, reprezentă identitatea culturală a fiecărei naţiuni. Dacă Europa nu mai exista ca unitate, noi am dispărea ca entităţi. Trebuie să ţinem minte de unde venim, iar muzica veche ne aminteşte de acest lucru. Noi suntem diverşi, dar suntem uniţi prin muzică.

FJSC: Ce succes are muzica medievală la publicul contemporan?

M.S.T.: Cred că e un succes destul de mare. Toţi cei care ne-au văzut au rămas mulţumiţi de muzica pe care o interpretăm. La toate concertele noastre din ţară şi de peste hotare se găsesc oameni, cărora le place ceea ce ascultă.

FJSC: Aţi călătorit mult în state precum Portugalia, Belgia, Luxemburg… Cum au “absorbit” muzica medievală alte popoare? Care naţiune e mai receptivă?

M.S.T.: Cam toate naţiunile sunt receptive. Totuşi, peste hotare muzica e mai ascultată. Oamenii de acolo nu şi-au uitat vechile cântece, ei promovează mai mult ceea ce îi defineşte.

FJSC: Cum a evoluat trupa de la începutul carierei sale?

M.S.T.: Trupa a depăşit multe momente de încercare, clipa de primă libertate a noastră. Am demonstrat că suntem europeni, conştienţi de prezenţa trecutului în viaţa noastră. Am făcut şi facem o popularizare, o propagandă (în sens pozitiv) a ceea ce înseamnă arta veche pe care nu trebuie s-o uităm.

FJSC: Cred că publicul e atras de asta.

M.S.T.: Bineînţeles, publicul se simte atras prin ceea ce facem, prin costume, prin ideea de trecut.

FJSC: Care e stilul preferat în muzica pe care o interpretaţi?

M.S.T.: Îmi place muzica plină de viaţă, cea care transmite bucurie. Poate în altă viaţă noi chiar am apucat să savurăm gustul acestor melodii.

FJSC: Ce ţări aţi dori să mai vizitaţi în timpul apropiat?

M.S.T.: Franţa, Irlanda. Peste tot e muzică frumoasă. Nu trebuie să uităm de muzica veche.

FJSC: Aveţi nişte cântece pline de nostalgia trecutului. Cine e autorul lor?

M.S.T.: Majoritatea autorilor sunt anonimi. Câţiva sunt cunoscuţi, mai au şi culegeri de cântece vechi. Astfel, cântecele fac parte din patrimoniul european.

FJSC: Ce simţiţi de fiece dată când ieşiti pe scenă?

M.S.T.: Bucurie, deoarece oamenii ne ascultă muzica. Noi ne transpunem în vremurile vechi şi cream o imagine despre secolele trecute.

FJSC: Ce mesaj aveţi pentru europenii care vă admiră şi vă ascultă muzica?

M.S.T.: Să se bucure de faptul că ei sunt cetăţeni ai Europei, să nu uite de istorie, să se unească prin cultură. Atunci vom putea fi, într-adevăr, toleranţi. Indiferent de diferenţele din trecut, trebuie să ajungem în momentul în care suntem împreună, în acelaşi loc. Trebuie să ne înţelegem prin înţelegerea culturilor!

FJSC: Mulţumim pentru interviu! Sunteţi o trupă excepţională!

M.S.T.: Cu plăcere! Succese în continuare.

Anna Primac
 (FJSC, an1)

Caligrafi ai sunetelor - sau cei care te fac să tresari din prima cheie

Băneasa Shopping Center. Oamenii se plimbă de colo-colo, aruncăndu-şi privirile miraţi spre standurile apărute ca de nicăieri la intarea din Mall. Copiii aleargă veseli prin mulţime. Agită entuziasmaţi steaguleţele albastre ale Uniuni Europene primite cadou, iar părintii, mergand pe urmele lor, încearcă să-i tempereze. Câteva note muzicale străpung zarva continuă din jurul scenei. Rumoarea se ameliorează şi lumea se strânge iarăşi în jurul scenei circulare.

Discreţi, sobri, dar deloc încordaţi, studenţii de la Conservatorul din Bucureşti urcaseră pe scenă şi, după ce-au fost prezentaţi publicului, au executat rând pe rând ariile pregătite pentru evenimentul dedicat Zilei Europei.

La sfârşitul reprezentaţiei am stat de vorba cu câţiva dintre acesti tineri performeri. Mihai Ritivoiu este student în anul IIIlea, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia pian. Alături de acesta se află si colegul său de generaţie, violonistul Alexandru Mălaimare, şi soprana Florentina Soare, masterandă în anul I, la canto.

FJSC: Am văzut pe scenă nişte instrumentişti dedicaţi. Un spectacol desăvârşit. Cu toate acestea care este preţul acestei măiestrii?

Mihai Ritivoiu: Sunt multe sacrificii, începând de la vacanţe care sunt foarte scurte, uneori inexistente. În general muzica îmi ocupă foarte mult timp, dar până la urma, ca în orice “meserie”, ca să fii bun trebuie să faci orice efort este necesar. Dar mie îmi place foarte mult să studiez şi astfel sacrificiile nu sunt foarte mari. În fond este alegerea mea de a face muzică, şi nu altceva.

Alexandru Mălaimare: Când eşti pasionat de ceea ce faci, nu simţi cum trece timpul. Eu repet în medie 3-4 ore pe zi, în funcţie de cursurile teoretice pe care le avem la şcoală.

Florentina Soare: Exersez cam 2-3 ore pe zi. Nu este deloc puţin. Coardele vocale obosesc şi pot fi vătămate dacă sunt suprasolicitate. Sacrificii? Mă pot considera o persoana norocoasă pentru că m-am bucurat de susţinerea părinţilor mei deşi ei nu au nicio legătură cu muzica.

FJSC: Sunteţi implicaţi în activităţi extracuriculare?

M.R.: Deşi îmi plac mai multe genuri de muzică, timpul nu-mi permite să cânt decât muzică clasică. Cânt totuşi în mai mult ipostaze. Am cântat si solo, am acompaniat si intrumentişti în formaţii de muzică de cameră, însă alte genuri de muzică nu am cântat niciodată.

A.R.: Am un cvartet recent înfiinţat şi, împreună cu ceilalţi trei instrumentişti, vrem să abordam, pe lângă muzica clasică pe care o cânt de la şapte ani, repertoriul de muzică românească populară.

FJSC: Numiţi câţiva din compozitorii preferaţi!

M.R.: Lăsând foarte mulţi pe din afară, mă pot rezuma la Beethoven, Enescu si Ravel.

F.S.: Georges Bizet, în special, dar, desigur, mai sunt mulţi alţii…

FJSC: Dar dintre genurile muzicii moderne, de care vă simţiţi cel mai apropiaţi?

A.M.: Îmi place foarte mult jazz-ul. Ba chiar aş vrea ca în viitor să abordez acest gen.

M.R: Jazz, de asemenea!

FJSC: Jazz-ul nu este un gen muzical străin studenţilor de la Conservator, credeţi că el poate fi privit ca o continuare a muzicii clasice?

M.R.: Într-un fel da. Modul în care făceau muzică compozitori foarte cunoscuţi precum Mozart sau Bach seamănă foarte mult cu ceea ce fac jazzman-ii. Ambele genuri se bazează foarte mult pe improvizaţie. În Bach, spre exemplu, găsim multe elemente care prevestesc ce se întâmplă azi în muzica Jazz.

FJSC: Cum aţi ajuns să participaţi la evenimentul organizat de Ziua Europei?

A.M.: Am fost convocaţi de rector. Ni s-a explicat despre ce este vorba şi am acceptat pentru că era o idee interesantă. E o premieră pentru noi toţi. N-am mai cântat niciodată într-un Mall.

FJSC: Care sunt perspectivele si planurile voastre de viitor?

A.M.: Peste zece ani aş vrea să fac ceea ce fac şi azi. Nu ştiu dacă în România neapărat, pentru că aici muzica clasică nu este la fel de mult apreciată precum în străinătate. După facultate mă gândesc serios să plec.

M.R.: Dacă mi s-ar fi pus întrebarea asta acum doi ani, în mod categoric, aş fi dorit să plec în străinătate. Încep să cred însă că poate nu este o idee rea să încerc aici, împreună cu cei care vor mai ramâne din generaţia mea, să continuăm ce se clădeşte acum în muzica clasică.

Mihai Constantin

(FJSC, an1)

Margareta Paslaru - Ambasadorul Anului European al Voluntariatului 2011

Pe lângă faptul că a cântat şi a încântat publicul timp de cinci decenii, Margareta Pâslaru a fost desemnată Ambasadorul Anului European al Voluntariatului în 2011. Cu ocazia spectacolului dedicat Zilei Europei, artista a pregătit un grup de elevi de la Şcoala numărul 45 „Titu Maiorescu” cu un jingle pe care l-a compus personal, „Fii voluntar”,melodie ce a încântat publicul şi a transmis un mesaj important.

FJSC: Faceţi voluntariat încă din anii ’80 peste Ocean, iar din 1993 aţi început să donaţi drepturile rezultate din vânzarea CD-urilor.

Margareta Pâslaru: Artistul din mine a simţit nevoia să contribuie prin a ceda 100% drepturile de autor ale CD-urilor. De atunci şi până în prezent toate CD-urile au avut o finalitate umanitar caritabilă. Astfel, au beneficiat atât UNICEF şi Crucea Roşie, cât şi Spitalul Grigore Alexandrescu, unde voluntariez din 2006 şi unde pregătim aniversarea a 125 de ani de existenţă a spitalului. Cu această ocazie, va prinde viaţă o altă dorinţă de-a mea, aceea de a citi seara la culcare copiilor scurte poveşti pe calea undelor, „Somn usor, copii!”. De altfel, toate acţiunile de voluntariat derivă din proiecte artistice.

FJSC: Cum a început voluntariatul pentru dumneavoastră, ce anume v-a determinat să faceţi acest lucru?

M.P.: A fost o pornire firească. Am descoperit frumuseţea acestor activităţi care m-au inspirat să creez propriul motto: „În tinereţe ne străduim să ne facem un nume. La maturitate trebuie să folosim ‘numele’spre binele altora.”.
„Mâncare pe roate” a fost prima acţiune de voluntariat, în cadrul căreia distribuiam alimente calde la domiciliul persoanelor în vârstă, ce aveau probleme de sănătate; aceasta avea loc in ziua mea liberă.
Apoi, am filmat programul „The Food Bank” în Hillside, statul New Jersey, unde am învăţat sistemul de operare. Încă din anul 2000, am încercat să introduc în România acest concept şi iată, s-au împlinit doi ani de când cu sprijinul Crucii Roşii, 5000 de voluntari distribuie pachete la domiciliul nevoiaşilor. Aş vrea să mulţumesc populaţiei şi persoanelor care au contribuit la reuşita acestei acţiuni.

FJSC: Credeţi că veţi avea un impact asupra persoanelor care vă admiră, le veţi impulsiona să facă acest lucru?

M.P.: Acţionez din suflet, fără să mă gândesc dacă iniţiativa mea este apreciată în totalitate, dar admiratorii mei au fost în prima linie.

FJSC: Ce proiecte aţi mai realizat?

M.P.: În Statele Unite ale Americii, pe lângă “Children's Day” , “The Food Bank”, “Art Exchange”, am filmat programe pentru nevăzători . De asemenea, am filmat programul "Bridges". În cadrul acestuia era vorba despre un pod uman al generozităţii, ajutoarele veneau din statul New Jersey, iar persoanele nevoiaşe trăiau în Manhattan, pe sub poduri. Hainele donate erau curăţate, sortate pe măsuri si ambalate în pungi de hârtie.

FJSC: Ca urmare a numeroaselor acţiuni şi campanii pe care le-aţi dezvoltat de-a lungul anilor, pentru experienţa obţinută, aţi fost desemnată Ambasadorul Anului European al Voluntariatului 2011. Ce înseamnă acest lucru pentru dumneavoastră?

M.P.: Onoarea acordată la 4 februarie în cadrul Conferinţei Naţionale reprezintă şi o deosebită responsabilitate. Întregul an voi participa la un program creat de Reprezentanţa Comisiei Europene. Deja am vizitat câteva şcoli în căutarea talentelor, există, de altfel, un site dedicat campaniei “Europa, casa noastră”, unde puteţi găsi detalii şi unde vă puteţi înscrie.

De altfel, am creat programul “Voluntarii Muzicii” despre care veţi mai auzi. Programul a demarat chiar la şcoala în care am învăţat ABC-ul, Şcoala cu clasele I-VIII numărul 45 “Titu Maiorescu”. Îmi face plăcere să lucrez la acest proiect, cu atât mai mult cu cât este primul de acest gen. Vom încerca să readucem profesori de muzică, pensionari cărorora le-ar face plăcere să lucreze o oră pe săptămână cu elevii dotaţi, încurajându-i. Şi pentru că sunt dedicată muzicii şi toate acţiunile voluntare au derivat din proiecte artistice, trebuie să amintesc faptul că tema - jingle „Fii voluntar”, pe care aţi ascultat-o la eveniment, a devenit tema campaniei „Europa, casa noastră”: „Fii voluntar...eşti liber să alegi pe cine vrei să ajuţi; Europa, casa noastră”.

Mădălina Mişu, Raluca Nanu

(FJSC, an1)

Klasicvm - un performace de zile mari

 

Jazz si muzică clasică - acestea au fost o parte dintre ingredientele ce au animat atmosfera în cadrul evenimentului organizat în Băneasa Shopping City, cu ocazia Zilei Europei.

Printre alti artisti si invitati speciali, pe scena au urcat si cei de la Klasikvm, o formaţie non-conformistă, ce a luat naştere în anul 1998, dupa ce s-au desprins din Filarmonică si Radio. Compusă din şase muzicieni, care au încântat audienţa cu o performanţă scenică inedită, momentul artistic a adus în prim plan o gamă variată de instrumente, precum pian, clarinet, vioară, violoncel si tobe, totul acompaniat de vocea solistei Mihaela Bozagiu.

Klasicvm şi-a susţinut recitalul cu două piese ritmate şi dinamice, în spiritul primăverii, şi al evenimentului sărbătorit. Am stat de vorbă cu solista formaţiei ca sa aflam câteva informaţii despre acestia şi despre cum îsi desfăşoară activitatea.

FJSC: Ce gen muzical abordaţi?

Mihaela Bozagiu: Obişnuim să abordăm şi genul musical pop, dar momentan ne axăm pe jazz şi pe muzică clasică.

FJSC: Ce v-a determinat să vă desprindeţi de Filarmonica „George Enescu” şi să vă formaţi ca grup?

M. B: Eu sunt studentă la Conservator, însă ceilalţi membri ai formaţiei au activat în cadrul Filarmonicii sau în Radio. Ne cunoşteam cu toţii, aveam în comun pasiunea pentru acest gen muzical şi am vrut să facem ceva aparte.

FJSC: Ce concerte aţi susţinut în spaţiul european?

M. B: Periodic, avem diferite turnee internaţionale. Eu personal, m-am plimbat prin multe ţări, precum SUA sau Japonia. În Europa mi-a plăcut foarte mult în Italia si Spania, dar mai ales în ţările nordice. Fiecare ţară cred ca are frumusetea ei.

FJSC: Care este diferenţa dintre publicul din România şi cel din celelalte ţări europene?

M.B: Sincer, nu cred ca există o diferenţă prea mare. Si aici oamenii sunt melomani şi apreciază muzica bună. In afară, lucrurile sunt oarecum mai organizate, dar gustul publicului este similar.

FJSC: Mottoul evenimentului de azi este “Unitate pentru diversitate”. Credeţi că muzica voastră se adresează tuturor categoriilor de public sau este mai degraba un gen elitist?

M. B: Nu este elitist, nicidecum. Poate că esenţa muzicii noastre nu ajunge uneori atât de uşor la urechile ascultătorului, dar în momentul în care publicul primeşte genul acesta, îl apreciază foarte tare.

FJSC: Aveţi parte de susţinere din partea Ministerului Culturii şi Cultelor?

M. B: N-aş putea să mă exprim foarte obiectiv din acest punct de vedere, dar sigur că există un sprijin. Ministerul Culturii este destul de implicat si suntem chemaţi la diferite evenimente.

FJSC: În urma concertelor, precum cel de astăzi, există şi câştiguri financiare?

M. B: Recompensele sunt de mai multe feluri. Nu consider că ar trebui să ne limităm doar la cele de acest fel. E bine să privim lucrurile din mai multe puncte de vedere, nu exclusiv financiar. De cele mai multe ori depinde şi de eveniment, dar până la urmă, arta învinge!

FJSC: Cum vi s-a părut organizarea Zilei Europei, de către România, în acest an?

M. B: Atmosfera a fost foarte frumoasă şi foarte dinamică. Organizarea a fost placută şi chiar mi-a făcut plăcere să particip.

Activităţile artistice din Băneasa Shopping City au adunat oameni încă de la primele ore ale dimineţii şi au continuat să binedispună publicul până la orele 18.00.

Evenimentul de celebrare al Zilei Europei s-a aflat sub atenta coordonare a agenţiei de PR & events „Chelgate”. 

Dragos Tone, Andra Mihu

(FJSC, an1)

Beat Box si Street Dance de la UNATC

Cand am auzit ca pe scena evenimentului dedicat Zilei Europei vor intra si studenti de la UNATC am fost ferm convinsi ca vom fi martori la o piesa de teatru in toata regula. Ei bine, nu a fost asa!

Studentii Razvan Alexe si Silviu Mircescu au indraznit sa treaca dincolo de granitele actoriei si s-au orientat catre Beatbox si muzica R&B. Cum au cantat baietii nu va putem reproduce, insa va spunem ca la final au primit ropote de aplauze. I-am oprit si noi putin dupa show si le-am pus cateva intrebari; ce a iesit, vedeti imediat!...

FJSC: Spune-mi de ce Beatbox, film, teatru si U.E. Cum v-ati gandit sa sa abordati genul asta de muzica pentru un eveniment dedicat Zilei Europei ?

R.A: Este in primul rand un eveniment dedicate tuturor oamenilor, iar faptul ca sarbatorim ziua Uniunii Europene este doar un pretext. Avand in vedere ca stim cu totii ce se intampla la ora actuala in tara, noi ne-am cam saturat de toate mizeriile si am zis ca e o sansa (infima dar macar este) sa demonstrez ca inca mai exista oameni ce vor sa schimbe sau sa faca ceva, indifferent de domeniu, fie ca e vorba de arta, muzica, teatru, jurnalism sau muzica.

FJSC: Cum v-ati intalnit voi doi si cum v-ati gandit sa cantati impreuna?

S.M: Dupa ce dai la teatru trebuie sa te duci sa te cazezi la camin si stateam eu pe scari acolo, cand a venit Razvan si uite asa a fost “dragoste la prima vedere”. Am vazut ca se tot juca, facea beatbox, dar inca nu il cunosteam. Ne-a facut mai tarziu cunostiinta un fost coleg de liceu, iar dupa ce ne-am cunoscut mai bine am inceput sa ne jucam impreuna: eu cu vocea, el cu rimele. Acum am ajuns sa jucam impreuna si intr-un spectacol de la Teatrul Odeon - `Grafitti Dreams` si chiar ne intelegem foarte bine. Ne iubim dar nu suntem pe invers (rade)

FJSC: Si totusi… de ce R&B?

S.M: Nu neaparat R&B, cat muzica usoara in general. R&B pentru ca imi place sa-mi fructific vocea…

FJSC: Te vedem la Odeon ca actor, te vedem pe undeva si ca solist, Silviu?

S.M: Da, sper! Ca actor nu trebuie sa fii doar actor, trebuie sa mergi pe cat mai multe planuri. Eu cant, dansez, fac si actorie…

R.A: Eu mai putin cu dansul (rade amuzat)

FJSC: Am vorbit despre voi ca atori si cantareti, ca cetateni aii Europei. Ce credeti ca s-a schimbat in tara noastra de cand am intrat in Uniunea Europeana?

R.A: Sunt mult mai multe oportunitati, mult mai multe usi deschise, dar din pacate tot ce promovam noi aici se afla intr-un mare con de umbra si iti dai seama ca poti sa scapi numai daca prinzi vreo bursa pe afara sau vreun alt proiect maret de genul…

FJSC: Vorbeai de plecat afara, voi aveti de gand sa emigrati?

S.M & R.A: Noi nu avem de gand pentru ca deocamdata ne e bine aici. Sunt anumite proiecte care ne tin legati, dar niciodata nu poti sa stii ce iti rezerva viitorul...

FJSC: Pe scena ati cantat melodii foarte cunoscute, atat romanesti, cat si din repertoriul international; aveti si vreo piesa propie ?

S.M: El are un album care trebuie sa iasa in curand, si sper sa facem si un featuring impreuna. Deocamdata ne axam mai mult pe teatru, pentru ca asta e de baza.

R.A: Iar el rupe toate cluburile de karaoke :)

Acum, ca sa tragem o concluzie, baietii astia sunt foarte talentati! Daca nu v-au convins inca, ii puteti vedea si voi la Teatrul Odeon, dar si prin cluburile din Bucuresti. Ii gasiti si pe Facebook, pentru nici cu tehnologia nu se lasa mai prejos, asa ca le puteti transmite personal parerile voastre.

Pana atunci sa spunem La Multi Ani tuturor romanilor, care din 2007 sunt cetateni europeni, dar si celorlalti locuitori ai Uniunii Europene!

 Lucsandra Sandulescu

(FJSC, an 1)

Muzica: Flautul si Chitara aduc Spania mai aproape

Vin de la liceul „Miguel de Cervantes”, sunt clasa a IX-a, cântă de mici la diverse instrumente şi au un viitor promiţător în faţă. Este vorba de frumoasele surori Adelina si Carmina Răducu, care ne-au vorbit puţin despre marea lor pasiune: muzica.

F.J.S.C: Aţi mai participat la astfel de evenimente şi în trecut? Aţi cântat, poate, şi peste hotare?

Carmina Răducu: Da, şcoala ne trimitea mereu să participăm la festivaluri şi concursuri. Nu am cântat pana acum decât în Spania, insa experienţele au fost extraordinare!

F.J.S.C: Inafara de flaut si chitara, mai performati şi la alte instrumente?

C.R: Da, am cântat şi la pian şi trompetă. Din când în când mai cântăm şi la tobe.

F.J.S.C: Ce feedback aţi primit astazi din partea publicului prezent la eveniment?

Adelina Răducu: Oamenii păreau surprinşi, dar bănuiesc că e din cauză că sunt foarte puţini cei care învaţă să cânte la flaut.

F.J.S.C: Înţeleg de la voi că oamenii nu sunt foarte receptivi la muzica spaniolă.

A.R: Încă nu, dar sperăm ca în viitor să fie mai deschişi. Cultura, limba şi muzica spaniolilor sunt foarte interesante.

F.J.S.C: Ce semnificaţie are pentru voi ziua Europei?

A.R: Cred că pentru unii ziua Europei este un prilej de distracţie, pentru alţii să arate ceea ce ştiu. Pentru noi este un motiv să arătăm lumii că suntem şi noi cetăţeni europeni şi că ne mândrim cu asta.

F.J.S.C: Câtă muncă stă în spatele celor 5 minute în care aţi performat pe scenă?

A.R: Foarte multă. Am făcut 6 ani de instrument şi ne-a luat mult timp să învăţăm. A fost dificil, pentru că muzica clasică e mai grea decât celelalte genuri muzicale. E nevoie de multă munca, dar treptat te obişnuieşti. Din păcate, în ultimul an nu am mai avut timp de repetiţii, pentru că am fost ocupate cu şcoala, cu examenele. Dar ne-am descurcat cu toate şi la sfârşitul Şcolii de Muzică am luat diplome de excelenţă şi certificate de merit.

F.J.S.C: Când aţi început să cântaţi la instrumente?

A.R: De când eram foarte mici. Aveam 10 ani când am cântat prima oară la un instrument şi era mai dificil pentru că aveam mâinile mici. Apoi a mai durat puţin până ne-am obişnuit cu instrumentul.

F.J.S.C: În ce moment aţi decis că Liceul “Miguel de Cervantes” este drumul pe care vreţi să il urmaţi?

C.R: Am fost 5 ani în Spania şi acum am vrea să ne întoarcem acolo. Iar acest liceu părea cea mai bună variantă când am terminat gimnaziul şi chiar ne ajută si in prezent foarte mult.

F.J.S.C: V-aţi gândit deja la o facultate pe care aţi vrea să o urmaţi?

C.R: Mie mi-ar plăcea să fac Facultatea de Limbi Străine. O să mă axez şi pe muzică, dar nu vreau să îmi ocupe tot timpul.

A.R: Eu vreau să-mi urmez pasiunea. Aş vrea să merg la Conservator, dar e nevoie de multă muncă. Deocamdata nu consider că am pregătirea necesară pentru aşa ceva.

F.J.S.C: În afară de muzică, ce alte pasiuni mai aveţi? Cum vă ocupaţi timpul liber?

C.R: Muzica e pasiunea mea numărul 1.

A.R: Mie imi place sportul. Am făcut 4 ani de handbal de performanţă şi acum am început cu volley-ul. Urmează să particip şi la un concurs. Am luat şi menţiune pe Bucureşti la tenis de masă.

F.J.S.C: Cum a sărbătorit Liceul Cervantes Ziua Europei?

A.R: Au fost nişte activităţi mai restrânse, insa nu au implicat tot liceul. 

 

Madalina Misaila

(FJSC, an 1)

Vox POP 2 - 3 cuvinte ce definesc Uniunea Europeana...

În cadrul spectacolelor organizate duminică, 22 mai 2011, ce pornesc de la motto-ul “Unitate prin Diversitate”, artişti consacraţi precum Margareta Pâslaru, Truverii, Klasivum Ensemble, dar şi tineri care se pregătesc pentru o carieră artistică au oferit momente de muzică clasică si contemporană, dansuri moderne şi tradiţionale din spaţiul european, spectacole de balet şi street dance, piese de teatru, ateliere de artă, activităţi creative.

Pe scena amplasată în Băneasa Shopping City cu ocazia Zilei Europei, au urcat printre alţii: studenţi şi elevi ai Universităţii Naţionale de Muzică, Liceul Tonitza, Liceul Spiru Haret, UNATC, Miguel de Cervantes şi Liceul George Coşbuc.

Întrebaţi fiind cum ar descrie Uniunea Europeană în câteva cuvinte, ”micii” artişti au răspuns:

• Raluca, 11 ani, Corul Titu Maiorescu: prietenie, mai multe culturi
• Jasmine, 12 ani, Corul Titu Maiorescu: uniune, „Oda Bucuriei”
• Raluca, 13 ani, Corul Titu Maiorescu: alianţă, colegialitate, toleranţă
• Bogdan, 20 ani, Conservator: libertate, educaţie
• Alexandra, 20 ani, UNATC: nepăsare, dezorganizare
• Florina, 20 ani, UNATC: creativitate, fraternitate
• Irina, 17 ani, Liceul de Coregrafie Floria Capsali: dezavantaj, hazard, oportunitate
• Alexandru, 20 ani, UNATC: un vis nobil
• Madalina, 20 ani, FJSC: diversitate, libertate, drepturi
• Marius, 20 ani, Psihologie: rasism, inegalitate, diversitate

Alexandra Plopeanu

(FJSC, an 1)

Vox POP 1 - ce s-a schimbat in Romania de la aderarea la UE in 2007?

Iata ca se implinesc aproape 4 ani si jumatate de cand Romania a avut onoarea sa fie acceptata in randul “tarilor civilizate” din Uniunea Europeana. Pentru ca vorba aia ” Sa fie bine, ca sa nu fie rau”...

Intr-o dupa amiaza de duminica, sute de gura casca s-au strans la evenimentul oraganizat cu ocazia Zilei Europei, in Baneasa Shopping City. Acolo ne-am aflat si noi si am incercat sa stam de vorba cu cativa dintre curiosii stransi in jurul evenimentelor artistico-culturale.

Ne-a interest sa aflam, la prima mana, care sunt schimbarile percepute de romani, din 2007 pana acum:


Anonim
Cred ca s-au schimbat foarte multe. Sunt sigur de asta. In primul rand s-a schimbat mentalitatea oamenilor de la communism la democratie, pe care Europa o avea de 70 de ani. Pe partea economica, dupa cum stiti, sunt multe schimbari, care se vad cu ochiul liber. Poate avem mai multe de rezolvat pe partea de infrastructura. Acum daca se reuseste cu infrastructura, vor fi schimbari majore pe toate planurile. Cam asta am observant eu.

Andreea, 16 ani
In bine, de fapt nu mi se pare o mare schimbare desi ar fi trebuit sa se fi fost asa.

Natalia, 55 de ani
Nu foarte multe schimbari sau nu foarte fericite. Din pacate ne-am chinuit sa fim acceptati acolo. Mi-e teama ca am fost acceptati doar dintr-un interes politic si atat. Suntem un popor de mana de mana a doua pentru ei. Nu facem nimic ca sa le putem demonstra ca putem fi de mana intai. Sunt convinsa ca nici peste 10-15 ani nu vom fi priviti ca un popor din Uniunea Europeana, ci ca unul marginal. Ok, avem o granite acolo, sa nu ne deranjeze restul si cam atat. In rest poate doar o societate de consum dar si acolo de consum de mai proasta calitate. Am colindat Europa in ultimii 20 de ani si simt diferenta de respect si atitudinea pe care o au ceilalti, in general fata de romani.

Lucia, 44 de ani
Groaznic de mari si multe si in rau, foarte mult rau. Poate nu am avut timp sa observ nimic bun pana acum.

Mihai, 47 de ani
S-au produs foarte multe schimbari in bine, pe care populatia le percepe ca fiind oarecum negative, in sensul in care este mai multa rigoare. Eu de exemplu activez in domeniul protectiei mediului si cel putin in domeniul asta chiar s-au produs enorm de multe schimbari.

Oana, 25 de ani
Nu mi s-a parut ca s-a produs nicio schimbare.

Marcel, 60 de ani
Mall-ul Baneasa e o schimbare in bine, deoarece acesta este singurul situat inafara orasului. Restul au distrus marile magazine ale Bucurestiului. Restul e nediscutabil.

Cristian, 31 de ani
Nu prea s-au petrecut schimbari in bine. Nu sunt locuride munca, salariile sunt foarte mici iar asta e un mare minus.

Larisa, 23 de ani
Am avut deschideri la mai multe beneficii.

Ovidiu, 38 de ani
Mai nimic. Totul pare sa mearga din ce in ce mai prost.

Diana Grecu

(FJSC, an1)